Managementul schimbarii

Didenco Aliona, masterandă anul I, Management educaţional

Instituţia de educaţie timpurie nr.33 or.Cricova

1.Orientarea catre client

Ce nu se face? La capitolul educaţiei centrate pe copil nu toţi educatorii sunt pregătiţi profesional, adică tot merg pe varianta ce planific-aceea îi învăţ pe copii, însă aici ar putea fi şi o activitate neplanificată, spontană, pornită de la o simplă întrebare a copilului sau o observare.

Propuneri: pregătire profesională a cadrelor didactice asupra educaţiei centrate pe interesele copiilor, procurarea şi confecţionarea a cît mai multor materiale didactice pentru a satisface necesităţile activităţilor, flexibilitate şi creativitate din partea educatorilor de a putea trece rapid de la o activitate planificată la una spontană pornită de la ideea copiilor.

2.Leadership

Ce se face? Managerul instituţiei permanent ia în consideraţie ţi crează condiţii optime pentru copiii instituţiei. Prin implicarea activă a propriei persoane, prin asigurarea calităţii a mediului fizic din instituţie. Relaţia manager-personalul instituţiei este una foarte bună, doamna are un stil de conducere democratic, ceea ce duce la un climat pozitiv între personal.

Propuneri: de dorit uneori să schimbe stilul de conducere de la democratic la cel autocratic.

3.Implicarea personalului

Ce se face? Angajaţii instituţiei sunt implicaţi activ pentru o bună desfăşurare a activităţii instituţiei. Fiecare îşi cunosc responsabilităţile şi o fac conştiincios chiar dacă salariul este aşa cum este. Mai ales ajutorii de educatori cu 1.200 lei lunar cum pot supraveţui ?Relaţiile între angajaţi este armonioasă, prietenoasă.La orice activitate fie extracurriculară, fie metodică colegii se ajut reciproc.

4.Abordarea bazată pe proces

Ce se face?

Pentru implementarea acestui principiu se elaborează planul anual de activitate şi planul strategic al instituţiei unde sunt stabilite clar responsabilităţile privind managementului procesului instuctiv-educativ, dar şi toată activitatea instituţiei.

5.Abordarea managemen-tului ca sistem

Instituţia este asigurată conform cerinţelor metodologige la un nivel foarte înalt.Acestea se dovedesc prin evaluarea anuală externă a comisiei de la DGETŞ mun.Chişinău cu privire la pregătirea instituţiei către noul an de studii la care se obţine calificativul,,foarte bine”deja de 5 ani.

6.Îmbunătăţirea continuă

Îmbunătăţirea continuă este un obiectiv permanent al instituţiei. Pentru această se elaborează anual planuri de delegare a cadrelor la cursuri, seminare, training-uri.În nstituţie la fel se desfăşoară activităţi metodice pentru a face schimb de experienţă. Abordarea inovativă a formării personalului prin activități de mentorat a îmbunătăţit competenţele profesionale ale cadrelor didactice şi nondidactice, conducînd la sporirea calităţii serviciilor prestate. Însă cu totul e altceva calitatea cursurilor de perfecţionare.

7.Abordarea luării deciziilor pe baza de fapte

Acest principiu se regăseşte la nivel de grupă şi anume la aplicarea instrumentului de monitorizare. Acest instrument este aplicat tuturor copiilor de 6-7 ani şi necesită o implicare obiectivă a cadrului didactic referitor la interpretarea rezultatelor. În urma acestei evaluări cadrul didactic îndeplinind generalizatorul vede situaţia reală a indicatorilor performanţi dar şi nivelul cel mai scăzut a indicatorilor şi unde mai are de lucrat pentru înbunătăţire. Toate bazele de date rezultate din aplicarea instrumentelor de monitorizare sunt coordinate de către metodistul instituţiei şi de specialistul principal al DGETŞ.

8.Relaţii reciproc avantajoase cu furnizorii .

O colaborare avantajoasă o avem cu DETŞ sect.Rîşcani care ne furnizează consultanţă permanentă. Împreună realizăm seminare la nivel de sector pentru cadre didactice.Instituţia o dată la doi ani organizează seminare pentru pregătirea cadrelor didactice cu diverse subiecte. Un furnizor de care avem un noroc este APL, care ne sprijină financiar la toate necesităţile instituţiei.

CALITATEA SERVICIILOR EDUCAŢIONALE

ALIONA DIDENCO, MASTERANDĂ- AN I,

IŞE ,2016

CUPRINS

Calitatea în educaţie

1

2

Aplicarea cercului calităţii în procesul didactic

Oferta educaţională a grădiniţei-noţiuni

3

4

Calitatea implementării ofertei educaţionale

Scopul: Dezvoltarea abilităţilor cadrelor didactice de a planifica şi implementa calitatea în educaţie.

Competenţe specifice:

 Aplicarea conceptelor şi teoriilor privind autoevaluarea în scopul îmbunătăţirii continue a rezultatelor;

 Proiectarea şi implementarea îmbunătăţirii calităţii în baza autoevaluării atât la nivel individual, cât şi instituţional;

 Asigurarea participării tuturor factorilor interesaţi în procesul de autoevaluare şi de îmbunătăţire a calităţii;

Obiectivele :

 Să aplice etapele cercului calităţii la nivelul tuturor proceselor şi activităţilor;

 Să elaboreze instrumentele necesare autoevaluării;

 Să măsoare rezultatele activităţilor realizate prin raportarea la feed back-ul primit din

partea beneficiarilor;

 Să proiecteze planuri de îmbunătăţire pornind de la evaluarea calităţii;

 Să implementeze măsurile de îmbunătăţire (ameliorare şi/sau dezvoltare) stabilite

atât la nivel individual, cât şi cele de la nivel instituţional;

 Să măsoare valoarea adăugată a măsurilor de îmbunătăţire implementate.

Cum parcurg drumul către o GRĂDINIŢĂ de calitate?

Un răspuns simplu ar fi: planific, implementez, evaluez şi revizuiesc/ îmbunătăţesc.

Parcurgând cercul calităţii, avem în vedere permanent îmbunătăţirea situaţiei şi asigurarea

succesului şcolar pentru fiecare COPIL .

Provocare…. CE ESTE PERFECŢIUNEA???

” Perfecţiunea, o stare imaginară a calităţii care se

deosebeşte de cea existentă printr-un element

cunoscut ca excelenţa, un atribut al criticului”

Ambrose Bierce

Calitatea în educaţie - noţiuni introductive

Calitatea în educaţie desemnează un complex de principii şi practici ce traversează

întregul mediu educaţional, în totalitatea componentelor sale, orientat spre obţinerea de

rezultate superioare, raportate la standarde şi spre satisfacerea nevoilor şi aşteptărilor

beneficiarilor educaţiei.

Pentru a defini o grădiniţă de calitate trebuie să parcurgem totul: climatul instituţiei, mediul

fizic, curriculum-ul, relaţiile dintre cadrel didactice, copii şi comunitate etc. Indicatori ai

instituţiei de calitate apar în fiecare activitate, material auxiliar, activitate metodică,

întâlnire cu părinţii, aspecte al unei plimbări, discuţie în centrul metodic între cadrele

didactice, întâlnire între director şi autorităţile locale; pot fi observaţi în procesul de

organizare a unui consiliu profesoral sau în orice discuţie informală între educatori şi copii

În felul acesta, o ”grădiniţă de calitate” vizează un ansamblu de factori, nu doar o activitate,

un program, o grupă sau un educator.

Calitatea în educaţie - noţiuni introductive

Calitatea educaţiei reprezintă ansamblul caracteristicilor unui furnizor şi ale

programului acestuia prin care sunt îndeplinite aşteptările beneficiarilor şi

standardele de calitate. (Legea calităţii). În perspectiva acestei definiţii există o

latură subiectivă („aşteptările beneficiarilor” care diferă de la o unitate de

învăţământ la alta), precum şi una obiectivă („standardele de calitate” care sunt

aceleaşi atât pentru unităţile de învăţământ de stat, cât şi pentru cele din mediul

privat). Nevoia înţelegerii unitare a calităţii educaţiei a apărut din faptul că „ nu

există, încă,un concept unitar al calităţii, acesta fiind judecat în funcţie de

valorile promovate în societate şi la nivelul organizaţiei , politicile şi strategiile

educaţionale existente la nivel naţional şi local, situaţia existentă, definită de

factorii contextuali şi situaţionali, evoluţia conceptului de ,,calitate”.

Evoluţia conceptului de calitate

Calitatea se referă la satisfacerea nevoilor

beneficiarilor

Calitatea se referă la atingereaobiectivelor

neexistând produs fără defect

Calitatea se referă la

satisfacerea nevoilor

actuale şi viitoare ale

beneficiarilor

Aplicarea cercului calităţii la nivelul procesului didactic

Edward Deming2 – este considerat “părintele” mişcării moderne în

domeniul calităţii în special datorită succeselor sale reputate în

Japonia. El a introdus notiunea de ,,ciclu de proiectare al produsului”

(product design cycle) diferit de managementul procesului –cunoscut

mai târziu sub denumirea de ciclu de tip PDCA (proiecteaza-

realizeaza-verifica-actionează), circuit care reluat permanent asigură

îmbunătăţirea calităţii. Deming a aplicat-o în Japonia, iar managerii

japonezi au reţinut-o sub denumirea de ,,Ciclul lui Deming”sau

PDCA.

Ciclul lui Deming

PLANIFICAREA….

Planificarea reprezintă unul din procesele de bază, deoarece prin intermediul

acestei etape se determină obiectivele şi drumul care trebuie urmat pentru a le

atinge.

Planificarea constituie o autentică hartă de care depind cele două procese ulterioare

şitrebuie să fie strâns legată de obiectivul calităţii.

Planificarea este o activitate orientată spre viitor şi reprezintă procesul de

stabilire a obiectivelor şi a ceea ce trebuie făcut pentru a atinge aceste obiective.

Prin urmare, cu cât obiectivele stabilite sunt mai clare (SMART - Specifice: să se

la activitatea pentru care obiectivele se constituie ca ţinte; Măsurabile: să existe

posibilitatea măsurării realizăriilor prin indicatori şi instrumente de evaluare

cantitativă şi calitativă; Accesibile: să poată fi atinse cu resursele avute la dispoziţie.

PLANIFICAREA….

Relevante: să aibă semnificaţie pentru domeniul la care se referă obiectivul – inclusiv politicile, strategiile, contextul în care funcţionează instituţia; încadrate într-o perioadă clară de Timp: să facă referire la un anumit interval de timp, bine precizat, pentru activităţile necesare atingerii obiectivului.), cu atât distanţa dintre planificare şi reuşită este mai mică.

Spre exemplu, îmi pot propune creşterea cu 30% a procentului de itemi performanţi a copiilor în procesul monitorizării copiilor pentru şcoală până la 31 mai 2017.

Formularea corectă şi clară a obiectivelor conduce la identificarea activităţilor, a resurselor necesare, precum şi a rezultatelor aşteptate.

În etapa de planificare e nevoie de inspiraţie pentru a defini obiectivele în

raport cu cele propuse la nivel instituţional, stabilite ca urmare a aplicării de

instrumente şi de analize

ACŢIUNEA-IMPLEMENTAREA

Etapa de implementare reprezintă punerea în aplicare, realizarea

activităţii proiectate.Această etapă necesită mobilizare din partea celor

care trebuie să realizeze cele proiectate în etapa anterioară.

Esenţial este ca în această etapă să existe monitorizarea derulării

etapelor în scopul depăşirii obstacolelor apărute, care ar putea

împiedica derularea în bune condiţii a etapelor proiectate şi

nerealizarea indicatorilor propuşi în etapa de proiectare.

EVALUAREA

Verificarea, evaluarea rezultatelor obţinute, raportându-le la indicatorii propuşi,

La obiectivele stabilite în etapa de proiectare este realizată totodata valorizând

Persoanele implicate care au avut un comportament adecvat pe parcurgerea

derulării activităţii. Acest aspect este foarte important întrucât are rol de

motivare şi duce la dezvoltarea personală a celui în cauză.

De asemenea, etapa de verificare presupune culegerea de informaţii prin

observare directă, interviu individual şi/sau de grup, chestionare, ancheta etc,

feed back de la beneficiari. Astfel, se identifică punctele slabe şi măsurile de

îmbunătăţire necesare în etapa următoare.

ACŢIUNEA CORECTIVĂ-ÎMBUNĂTĂŢIREA

Îmbunătăţirea reprezintă motorul întregii activităţi întrucât stabileşte

pe baza experienţei anterioare punctele slabe şi măsurile de

îmbunătăţire. Identificarea cu exactitate a acestora creează posibilitatea

stabilirii măsurilor de îmbunătăţire adecvate ameliorării situaţiei, în aşa

fel încât următorul ciclu al calităţii să se bazeze pe acestea şi să nu

înregistreze din nou aceleaşi rezultate, ci unele îmbunătăţite. De aceea

este etapa în care e nevoie de reflecţie, de analiza efectelor şi

identificarea cauzelor în scopul nerepetării aceloraşi greşeli şi a

stabilirii direcţiei corecte obţinerii unor rezultate mai bune.

În continuare propun un model de plan de îmbunătăţire a

activitatii la nivel de grupă.

Plan de acţiune pentru creşterea numărului de itemi performanţi la grupă , care se elaborează după observare.

Obiectiv/Rezultat urmărit: creşterea procentajului de itemi performanţi la domeniul dezvoltarea limbajului şi a comunicării.

Acţiuni

• Voi folosi mai mulţi itemi cu răspuns deschis şi îi voi include în planificarea

activităţiila grupă;

• Voi folosi activităţile frontale cu grupa pentru a adresa întrebări unui anumit grup

de copii sau unor anumiţi copii;

• Voi creea situaţii de învăţare în care copiii să explice colegilor lor conceptele abordate.

Planificare în timp

Voi începe săptămâna viitoare şi voi include una sau mai multe dintre aceste

activităţi în fiecare zi la activităţi.

Plan de acţiune pentru creşterea numărului de itemi performanţi

Resurse, sprijin necesar

Voi solicita posibilitatea de a observa un alt educator din grădiniţă pe parcursul

unei activităţi de dezvoltarea limbajului . Voi solicita metodistului să asiste la cel

puţin o activitate pe lună la grupa mea.

Revizuire. Voi realiza un scurt raport de auto-evaluare la fiecare două luni şi îl voi

discuta cu metodistul în noiembrie şi ianuarie.

Prin urmare, „învârtind Cercul lui Deming” în relaţia mea cu copiii, în demersul

didactic, generez calitate.

Scopul evaluării/autoevaluării este îmbunătăţirea calităţii, adică îmbunătăţirea

rezultatelor; nu evaluez/autoevaluez doar ca să constat, ci să trec la etapa de

îmbunătăţire.

Oferta educaţională a GRĂDINIŢEI – noţiuni introductive

• PROVOCARE….

Te invit în cele ce urmează într-o călătorie. Ţi-ai proiectat traseul,, ai

vorbit cu persoane care te pot sprijini pe parcursul drumului, ai pus la

punct totul, în cele mai mici detalii. Îţi doreşti de atâta timp această

călătorie...Însă nu pleci singur. Iar dacă această călătorie va fi ceea ce

îţi doreşti ţine nu doar de tine, ci şi de celelalte persoane implicate, de

modul în care veţi agrea împreună programul, de vreme, de serviciile

oferite pe parcurs şi de multe, multe alte aspecte...

Cum vei transforma această călătorie într-un succes pentru toţi?

Oferta educaţională a GRĂDINIŢEI – noţiuni introductive

Oferta educaţională a GRĂDINIŢEI reprezintă ”pachetul” de resurse

şi servicii pe care le pune la dispoziţia beneficiarilor educaţiei (copii,

părinţi, membrii ai comunităţii) în vederea realizării scopurilor şi

obiectivelor propuse.

În acest context, calitatea procesului didactic este doar un mecanism în

angrenajul asigurării calităţii în educaţie. Modul în care acesta se

integrează în ansamblul numit ”oferta educaţională a şcolii” reprezintă

cheia succesului.Când discutăm despre oferta educaţională a grădiniţei

ne raportăm la două aspecte,deopotrivă importante.

Oferta educaţională a GRĂDINIŢEI – noţiuni introductive

Pe de o parte, discutăm despre componentele acesteia: nivelurile şi formele de activităţi, programul grădiniţei, infrastructura instituţiei (sală de muzică, de sport, cabinete, centre metodice, centre medicale, grupe, dormitoare etc), curriculum-ul, activităţileextracurriculare, serviciile de suport educaţional (servicii de logopedie, dansuri,arta plastică, teatrul,

servicii de sprijin pentru copiii cu dificultăţi de adaptare şcolară etc).

Pe de altă parte, ne referim la toate activităţile şi procesele care contribuie la implementarea acesteia, de la o activitate concretă până la decizii cu privire la acţiunile desfăşurate la nivelul comisiilor metodice, de la o vizită împreună cu copiii la muzeu până la cele mai importante decizii manageriale.

Oferta educaţională a GRĂDINIŢEI – noţiuni introductive

Termenului ”ofertă” îşi are originea în marketing. Prin urmare, oferta

educaţională a grădiniţeii trebuie gândită şi elaborată în termeni de

marketing.Analizând ofertele educaţionale ale grădiniţelor din RM,

constatăm că ofertaeducaţională a este înţeleasă de cele mai multe ori

restrictiv, vizând numai aspectele legate de curriculum-ul la naţional,

programe opţionale.În multe cazuri, nimic nu ne duce cu gândul la echipa

care face ca toate acestea să fie puse în practică, care facediferenţa între

succes şi insucces.

Oferta educaţională a grădiniţeii presupune o coerenţă a viziunii

instituţionale, a structurii, priorităţilor şi programelor, articularea

permanentă a intervenţiilor individuale în vederearealizării obiectivelor

organizaţionale.

APLICAŢIE

Raportându-te la oferta educaţională a INSTITUŢIEI din care provii, identifică elementele de coerenţă între viziunea şcolii, programele oferite de aceasta şi activităţile concrete pe care le desfăşori la nivelul clasei şi al şcolii (lecţii, activităţi în cadrul comisiei metodice, întâlniri cu părinţii etc.)

Dacă am defini oferta educaţională ca parte integrantă a unei

instituţii de calitate, atunci aceasta poate fi la rândul ei analizată

din perspectiva cercului calităţii. Prin urmare,propun abordarea

educaţionale a grădiniţei pe dimensiuni de proiectare, realizare/

implementare, evaluare şi revizuire/ îmbunătăţire.

Pentru a avea o grădiniţă de calitate, resursa umană este veriga

cea mai importantă.

O grădiniţă de calitate are manageri puternici, cu abilităţi de leadership, care:

- imprimă viziunea şi misiunea instituţiei tuturor factorilor interesaţi de la nivelul

grădiniţei şi comunităţii

- stabilesc împreună cu personalul obiective pentru grădiniţă şi articulează

aceste obiective cu claritate, responsabilitate, convingere

- cunosc în profunzime curriculum-ul şi ofertele curriculare şi

extracurriculare de la nivelul fiecărei grupe;

- încurajează munca în echipă la toate nivelurile unităţii

- stimulează practica reflexivă şi autoevaluarea în echipă

- au în vedere profesionalizarea şi perfecţionarea continuă a personalului

- promovează un climat educaţional bazat pe respect, încredere şi înţelegere

- motiveză personalul şi cultivă sistematic forme de recunoaştere şi de

celebrare a succesului

- cultivă participarea părinţilor şi comunităţii la viaţa grădiniţei, dar şi deschiderea

serviciilor grădiniţei către comunitate

- promovează utilizarea eficientă a resurselor grădiniţei.

O grădiniţă de calitate are personal didactic care, pe lângă activitatea curentă de la grupă:

• evaluează continuu oferta grădiniţei, astfel încât aceasta să răspundă cerinţelor sociale în continuă schimbare

-participă la elaborarea documentelor de planificare strategică şi

operaţională şi aplică prescripţiile acestor documente în activitatea

curentă

• proiectează împreună cu colegii activităţi metodice relevante şi utile pentru realizarea scopurilor organizaţionale

-abordează constructiv conflictele, valorificându-le ca reale

oportunităţi de învăţare şi dezvoltare

- promovează incluziunea şi educaţia multiculturală şi colaborează cu

persoanele resursă de la nivelul grădiniţeii şi comunităţii (logoped,cadru didactic de sprijin) pentru a facilita învăţarea fiecărui copil

- participă activ la întâlnirile consiliilor profesorale, pentru a rezolva probleme curente din practică.

O grădiniţă de calitate are personal auxiliar şi nedidactic care:

- dezvoltă sentimente de apartenenţă faţă de unitate

- manifestă respect faţă de beneficiarii educaţiei şi faţă de resursele instituţiei

• cooperează cu personalul didactic şi cu toţi factorii interesaţi de

la nivelul grădiniţei şi comunităţii.

O grădiniţă de calitate are o ECHIPĂ care cultivă un mediu fizic şi psihosocial caracterizat prin:

- organizarea şi pavoazarea tuturor spaţiilor pentru a promova apartenenţa, incluziunea, diversitatea culturală şi învăţarea continuă

- respectul faţă de vizitatori (prezenţa indicatoarelor pentru orientarea către diferite spaţii din instituţie

• spaţii încălzite şi luminate corespunzător, dotate cu echipamente

şi materiale care sprijină învăţarea şi cu cu mobilier de mărime adecvată,

potrivit pentru activităţi individuale şi de grup

- accesibilitatea tuturor spaţiilor educaţionale şi resurselor pentru

toţi copiii şi educatori.

-asigurarea unui mediu pozitiv de interacţiune şi învăţare,

bazat pe reguli clare, negociate, înţelese şi acceptate de către

copii şi educatori

- grad crescut de angajare al tuturor membrilor instituţiei

• convergenţa între interesele organizaţiei şi aşteptările

membrilor acesteia

• tehnici participative de luare a deciziilor
• existenţa unor proceduri de integrare a celor ”nou veniţi” în

grădiniţă

• percepţia pozitivă a educatorului şi copilului asupra mediului

grădiniţei.

În concluzie, implicarea resursei umane şi climatul organizaţional pozitiv, manifestat prin înţelegere, încredere, colaborarea bazată pe muncă şi responsabilitate, valorizarea cunostinţelor, experienţei şi initiaţivei, mobilizează, impulsionează, stimulează

disponibilităţile creative şi conducerea participativă, şi conduce la calitatea implementării ofertei educaţionale a grădiniţei.

MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE !